Botezul mirenesc

Copilul sau adultul botezat de catre un mirean, in urgenta, necesitate si pericol de moarte, are botez valid doar daca se intampla sa moara:

”…Asemenea se cade a se boteza şi cei ce ar fi botezaţi de neierosit, formăluit cu minciuna că este iereu. Pe lângă aceştia şi aceia ce s-ar fi botezat de om lumesc în vreme de primejdie, de nu ar muri ci ar trăi după aceasta. Fiindcă după Apostolescul acest 47, singuri Episcopii şi prezbiterii au voie a boteza şi nu lumenii. După 1 Canon al lui Vasilie, care zice, pe cei de către lumeni botezaţi îi botezăm. Că ceea ce se face în vreme de primejdie, şi după întâmplare nu este lege în Biserică, după al 17 al 1 şi al 2-lea. Se cade să adăugăm şi aceasta…..că după al 80 al Cartaginei, 84 al Soborului 6 se cade a se boteza şi copiii aceia care nici însuşi ştiu de s-au botezat. Vezi şi subânsemnarea celui 24 al Postnicului, pentru pruncul cel în primejdie botezat nu de iereu, că adică de va trăi să se boteze de iereu. Fiindcă şi Dionisie al Alexandriei pe n iudeu botezat de un mirean în vreme de boală ce îngrozea cu moartea l-a botezat pe el din început după ce sa nsănătoșit.(…) Este însă socotinţa unora, că pruncii de mireni în primejdii botezaţi, se cade a se pomeni de vor uri împreună cu cei dreptslăvitori ca unii ce sunt în nădejde de a dobândi Dumnezeiasca milă.” (Sfantul Nicodim Aghioritul)